CSM închide accesul presei la dosarele de corupție. Consiliul a propus un ghid care promovează netransparența în comunicarea publică

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat luni, 5 mai, o nouă formă a ghidului de comunicare dintre sistemul judiciar și presă, care a fost modificat pentru a fi corelat cu Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală. Conducerea Consiliului a avut cel puțin patru întâlniri cu presa și ONG-urile, la fiecare dintre ele presa și societatea civilă solicitând CSM să modifice ghidul în așa fel încât presa să aibă acces la dosarele penale. Cu toate acestea, comisia care a elaborat ghidul a propus plenului CSM o variantă care limitează accesul presei la informații din dosare precum cele de corupție.

În ședința de marți, plenul CSM a luat în dezbatere ghidul și a votat. Nu a fost publicat încă rezultatul votului din plen. Însă este clar faptul că aproape nici una din propunerile presei nu a fost inclusă în modificarea ghidului. Modificarea ghidului a fost votată de 15 membri ai CSM, trei reprezentanți ai consilului fiind împotrivă.

Mircea Aron, membru CSM și judecător al Consiliului, a declarat că, dacă se va permite presei să aibă acces la copii după rechizitorii, atunci „se dorește senzaționalul”.

Unul dintre articolele esențiale din ghidul de comunicare dintre magistrați și presă este articolul 27 indice 1. Acest articol trebuia să reglementeze modul în care jurnaliștii pot primi documente precum referatele cu propunerile de arestare preventivă sau rechizitoriile din dosarele penale. Forma propusă de CSM este următoarea:

Articolul 27 – (1) La cerere, reprezentanților mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaștere a vinovăției sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale față de suspect, punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competența procurorului, luarea măsurii reținerii și sesizarea instanței competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive; extrasul va cuprinde situația de fapt, după asigurarea protecției datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private, precum și a celor referitoare la probe și analiza acestora. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau în lipsa acestuia, a conducătorului parchetului.

În forma votată de plenul CSM, articolul limitează accesul la informațiile din dosarele penale. Mai precis, articolul conține următoarea sintagmă: „eliminarea pasajelor ….referitoare la probe și analiza acestora”. Concret, formulare înseamnă că documente precum referatele sau rechizitoriile sunt golite de conținut, pentru a nu mai fi prezentate de presă. În mare parte, aceste documente fac referire la probe și reprezintă o analiză a probelor pe care le deține parchetul, astfel că birourile de presă ale parchetelor sau instanțelor vor fi nevoite să ofere documente din care vor elimina majoritatea informațiilor.

În plus, CSM a propus ca presei să îi fie furnizate extrase din rechizitorii sau referatele de urmărire penale. Din nou, reprezentanții presei care au participat la consultările de la CSM au solicitat ca magistrații să transmită copiile documentelor menționate.

În majoritatea articolelor modificate, comisia CSM a menționat că presei trebuie să îi fie eliberate doar extrase din rechizitorii.

Gândul a transmis CSM cinci propuneri privind modul în care instanțele vor colabora cu jurnaliștii. Gândul a solicitat transparență maximă în special în cauzele de corupție: acces nelimitat la rechizitorii și dosarele penale, desecretizarea procedurilor din camera preliminară, publicarea motivărilor instanțelor, utilizarea nerestricționată a Internetului în sălile de judecată. Niciuna din propunerile noastre nu a fost luată în calcul.